KHV
KHV-ul a fost pentru prima data descoperit in Israel la Ferma Magnoy in 1998 si s-a raspandit in toata lumea Australia facand exceptie. In ultimi ani se regaseste la temperaturi intre 18-28 °C. Rata mortalitaii poate ajunge pana la 80% din efectivele de Koi. In ultimii ani in Olanda si Belgia aceasta rata a scazut pana la 20% din efective. KHV afecteza doar crapii nu si alti pesti.
Este clasificat ca virus ADN. Odata infectat pestele va pastra virusul in corpul lui pentru toata viata.
Simptomele bolii nu sunt specifice si moartea poate aparea in 48 de ore de la prima manifestare, primele simptome. Virusul produce leziuni semnificative la branhii si infectiile bacteriene sau parazitare secundare frecvente pot masca daunele cauzate de infectia virala primara. Pestii afectati prezinta o hiper productie de mucus si prezinta letargie, dificultati de respiratie si necoordonare a inotului. Pe branhii se pot vedea pete albe sau rosii si ochi adanciti. Examinarea microscopica a branhiilor releva adesea un numar mare de bacterii si paraziti. Semnele interne nu sunt specifice.
KHV se raspandeste ca majoritatea virusurilor de la peste la peste. Transmisia este orizontala de la peste la peste (vector), iar apa este principalul vector abiotic. De la un peste bolnav virusul este eliminat prin fecale, branhii, urina, piele si mucus. Cursul bolii este foarte rapid mai ales la temperaturi de 23-25 °C. La un peste sanatos boala poate sa apara dupa 3 zile dupa ce a fost pus impreuna cu alti pestii infectati. Unii cercetatori sustin ca boala apare dupa 8-21 de zile dupa contaminare.
Diagnosticul poate fi pus doar de un medic la un laborator specializat. Metodele directe vizeaza izolare virusului sau a unei parti ale acestuia (PCR), metodele indirecte investigheaza raspunsul imun al crapului prin cautarea anticorpilor specifici indreptate impotriva virsului. Un test PCR nu aratA lipsa virusului!!! Acest test este extrem de util pentru evaluarea instantanee a prezentei virusului intr-un subiect recent decedat. Metodele indirecte includ testul Elisa care cauta anticorpi produsi de pesti impotriva virsului. Acest test poate furniza dovezi ca pestele a fost expus unor agenti infectiosi.dar testul poate sa stabileasca daca pestele mai este infectat.
De retinut. Analizele pentru testarea de KHV se fac doar pe pesti simptomatici si cand temperatura apei este de peste 18°-20°C. Deocamdata nu se pot face analize sa se dovedeasaca la pestele este sau nu purtator de KHV.
Este foarte important ca sa se diferentieze boala KHV de alti virusi ca de ex Veremia de primavara SVC si Pox. SVC este datorat unui virus RNA capabil sa infecteze crapul comun, amurul si carasul. SVC apare la temperaturi de pana la 18 °C spre deosebire de KHV care apare la temperaturi ridicate.
TRATAMENT
Nu exista tratament! Cercetarile stintifice arata ca crapii pot dezvolta o rezistenta ridicata cand sunt supusi la temperaturi de peste 30 °C. Cu toate acestea aceasta tehnica nu face decat sa scada rata mortalitatii.Atat. Dar poate conduce la o incidenta crescuta a altor boli bacteriene si parazitare mai frecvente.Chiar daca pestii puratori ai virusului nu dau semne clinice de boala ei pot transmitevirusul al alti pesti sanatosi.
Particulele virale pot ramane in apa timp de 4 ore dar nu mai mult de 21 de ore la temperaturi de 21-23 ° C. Pentru dezinfectia bazinelor se recomanda Cl 200mg/l apa si Virkon Aquatic.
Carantina este cea mai fiabila metoda pentru a preveni introducerea KHV in iaz. Cel mai bun mod de prevenire a bolii este sa cunoastem furnizorii si sa stabilim o relatie cu ei.