Indepartarea amoniacului din iaz
Debitul de curgere al apei prin bio reactor (filtrul biologic) si rata de alimentare( hranirea pestilor) sunt cei doi factori principali care determina nivelul de ammoniac din iaz. Atunci cand fluxul creste, amoniacul scade, dar daca crestem viteza de alimentare amoniacul creste si el. Dupa cum stim amoniacul intr-un iaz cu pesti este foarte toxic, si la doze neletale el provoaca daune garve, cum ar fi oprirea din crestere a crapilor koi si sensibilitatea la boli. Acestea fiind spuse, putem concluziona cu usurinta ca este absolut necesar in interesul nostru cat de mult din aceasta substanta toxica este prezenta in iazul nostru si cum putem influenta eliminarea acestuia, toate pentru a face iazul nostru cel mai bun mediu posibil pentru crapii nostrii.
Care este limita maxima de amoniac pe care trebuie sa n-o depasim niciodata in iazul nostru?
Toti stim ca amoniacul trebuie sa fie zero, dar stim ca el este produs in mod continuu si ca filtrele noastre nu-l pot elimina instantaneu si prin urmare ceva din acest ammoniac exista in apa. Pe unii crescatori ii auzim ca au nivelul zero de amoniac dar nu este asa, trusele lor nu masoara amoniacul sub 0.1ppm unele chiar sub 0.25ppm prin urmare este de dorit sa pastram amoniacul sub aceste valori. Toate testele nu masoara amoniacul ci azotul amoniacal sau TAN. TAN este este azot asociat cu diferite forme de ammoniac. Cele doua forme sunt NH3 amoniacul ne-ionizat si amoniu sub forma ionizata NH4. Cea mai toxica forma este NH3. Cum facem citirea daca noi avem valoarea TAN? Daca vrem sa stim valoarea amoniacului atunci inmultim TAN cu 1.21 si vom obtine o valoare echivalenta a amoniacului. Daca vrem sa aflam valoarea amoniului 1.29 este factorul de transformare a TAN in amoniu.
Cat amoniac periculos am in iazul meu?
Mai multe studii au aratat ca proportia dintre partea ionizata si cea neionizata a amoniacului este influentata de ph si temepratura apei.
Cu aceste numere incercam sa verificam un iaz intr-o situatie normal de vara cu un ph =8 si temperature de 25°C. Dupa cum vedem din datele tabelare procentul de ammoniac este putin peste 5% , mai précis 5.28. Pentru comfortul calculului pastram cifra 5.
Dupa biblia acvaculturii scrisa de Timmon RAS Acvacultura in sisteme recirculante algoritmul de calcul se bazeaza pe urmatoarea ecuatie:
P(TAN) = F x PC x 0.092/T=1day (zi)
P este cantitatae de TAN produsade peste exprimata in Kg/zi
F = toatal furaje alimentate pestilor in kg/zi
P= concentratia de proteine in fractie zecimala
0.092 este constanta lui Timmon
Rezultatul este in grame TAN si este rezultat doar din furajele cu care hranim!!!
Avand in vedere ca amoniacul mai este produs si de branhii, fecale, se considera ca 10% din proteina din furaj devine rata de amoniac generata de peste.
Daca hranim un peste cu continut proteic de 36% si folosim parametrul de 10% sugerat prin estimare avem o pondere de 3.6% din furajul pe care-l gasim in apa ca TAN. Daca ne bazam ca doar 5% din TAN poate fi NH3-N toxic, atunci concluzionam ca numai 5% din 3.6% sau 0.18% din furaj este rezultatul amoniacului toxic in apa.
Daca vom hrani cu 100 grame de hrana pe zi, acest lucru va duce la 0.18% amoniac toxic , deci 180 mg NH3-N pe zi.
Amoniacul toxic din apa de la 1Kg hrana cu 36% proteina este de 18 grame pe zi!
Cum putem mentine media de NH3-N sub 0.0025ppm?
Pentru a raspunde la aceasta intrebare trebuie sa presupunem ca apa care iese din sistemul de filtrare este total curate pentru ambele forme de amoniac.
Avand in vedere aceasta ipoteza suntem capabili sa determinam cantitatea de apa curate , care serveste la diluarea a 180 mg/zi pentru a aduce concentratia de NH3-N pana la limita dorita de 0.0025ppm.
180/0.0025= 72000 litri apa
Acest lucru inseamna ca avem nevoie la temp de 24 °C si ph 8 de 72000 l apa ca sa avem concentratie de 0.0025ppm=3000 l/h=50l/min.
Pentru a calcula de cata suprafata avem nevoie de a converti amoniacul formula este urmatoarea :
TAN/0.45 =m² In cazul nostrum 3.6/0.45=8 m² de material filtarnt (SSA Solid Surface Area -Suprafata desfasurata a materialului filtrant)
Reducerea nivelului de amoniac:
-schimburi partiale de apa pana la nivelul acceptabil nu la nivel zero, pentru ca avem nevoie de amoniac pentru cresterea bacteriilor nitrificatoare.
-oprirea alimentarii pestilor.
Concluzii:
Este important sa ne amintim ca analiza de mai sus presupune ca nu mai sunt alte surse importante de amoniac decat de la crapii koi.
Este important sa stim ca aceste calcule sunt pentru 100 grame hrana , deci daca dublam cantitatea de hrana debitele trebuie dublate. In plus acest calcul de flux se refera doar la parametrul ammoniac. Cu toate acestea in cazul ca filtrul e minim dimensionat dar avem o rata de conversie ridicata formulele de mai sus ne permit sa avem un efect minor asupra pestilor. Eficacitatea filtrarii biologice depinde de cantitaea de apa poluata din filtru, cu cat aceasta cantitate este mai mare eficacitatea filtrului este mai buna.
Iazurile mari reduc varfurile de amoniac, filtrele mari permit rate de hranire mari, hranitoarele automate permit echilibrarea amoniacului produs in timpul zilei.
